Glicozuria reprezintă glucoza în urină. În general, urina conține mono și dizaharide. Astfel întâlnim glucoză și fructoză din prima categorie și lactoză și galactoză din a doua categorie.
În urină pot apărea glucidele că urmare a tipului de alimentație dar și ca urmare a unor stări fiziologie (de exemplu lactoza în sarcină, în ultimul trimestru de sarcină, sau la copiii distrofici).
Fructoza poate să apară în urină după consumul de fructe, în defectele enzimatice ale diabetului sever.

Determinarea glucozei în urină se bazează pe capacitatea reducătoare a monozaharidului, în cazul în care acesta este prezent. Din acest motiv trebuie eliminată posibilitatea ca în urină să existe alți compuși cu capacitate reducătoare cum ar fi medicamente.

În urina defecată, determinarea glucozei se face prin: metode calitative: Fehling, Benedict, Mylander sau metode cantitative: Benedict, Ionescu-Matiu, Fehling.

Prezența de glucoza doar în urină, cu valori normale ale glicemiei semnifică un diabet renal.
Dacă testele indică prezența glucozei în urină, și aceste valori se corelează și cu o creștere peste normal a glicemiei a jeun, atunci diagnosticul este orientat către un diabet zaharat.